„La mine e ok. Doar că…”

Ioana are 24 de ani și lucrează de un an într-o firmă din Oradea. Are prieteni, un partener, un job pe care nu-l urăște. Când o întreb cum se simte, răspunde repede: „La mine e ok.” Apoi adaugă, mai încet: „Doar că nu mai am energie pentru nimic. Și când citesc știrile, nu văd unde o să fiu peste zece ani.”

Ioana e un personaj compus, nu o pacientă reală. Dar fraza ei o aud tot mai des în cabinet. Iar un studiu nou, făcut în 92 de țări, sugerează că nu e doar o impresie de cabinet.

Ce arată datele

La sfârșitul lui octombrie, revista Social Indicators Research a publicat studiul „Global Mental Wealth”. L-a coordonat Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate la Universitatea Columbia. Au răspuns aproape 54.000 de oameni din 92 de țări. Întrebările au vizat optimismul, stima de sine, emoțiile pozitive, implicarea și vitalitatea, dar și stresul, anxietatea, depresia și satisfacția cu viața.

Concluzia principală: tinerii adulți, studenți sau la început de carieră, au o stare de bine semnificativ mai scăzută decât persoanele mai în vârstă. Cele mai mari diferențe apar la vitalitate, stabilitate emoțională și reziliență. Asta răstoarnă un tipar mai vechi, în care tinerețea mergea mână în mână cu mai multă stare de bine.

Cel mai interesant detaliu e altul. Oamenii își evaluează destul de bine viața personală: relațiile, sensul, competența. Sunt însă pesimiști când privesc societatea, economia și politica. Autorii vorbesc despre un „decalaj de optimism”.

Și România? Barometrul Național al Tinerilor, realizat de INSCOP pe 1.100 de tineri de 18–35 de ani, arată că aproape 40% au avut probleme de sănătate mintală în ultimul an: stres, anxietate, depresie sau atacuri de panică. Aproape 28% se gândesc să plece din țară în următoarele 12 luni. Principalele bariere spre terapie sunt costul (31%) și rușinea sau frica de a fi judecat (tot 31%).

Lectura psihologiei sociale: „eu sunt bine, noi nu”

În psihologie, tendința de a ne vedea propriul viitor mai luminos decât pe al celorlalți e bine cunoscută. Are un rol de protecție: ne dă curaj să facem planuri.

Problema apare când distanța dintre „eu” și „noi” devine prea mare. Pot avea o relație bună și un loc de muncă. Dar dacă simt că lumea se clatină, planurile mele par construite pe nisip. Asta consumă exact ce măsoară studiul: vitalitatea. Nu e neapărat tristețe. E oboseala de a ține mereu garda sus.

Mai e un strat. Tinerii își formează imaginea despre lume dintr-un flux continuu de știri și postări. Crizele sunt mereu la un scroll distanță. Astfel, nesiguranța colectivă devine una personală, chiar dacă viața de zi cu zi nu s-a schimbat.

În fine, comparația socială. Când reperele vieții adulte – o locuință, un job stabil, o familie – par tot mai greu de atins, mulți tineri trăiesc o întârziere percepută. Nu au eșuat. Dar se simt în urmă.

Ce spune cercetarea despre ce ne protejează

Studiul nu numără doar problemele. Arată și ce merge împreună cu o stare de bine mai bună. Fiecare nivel suplimentar de educație se asociază cu scoruri mai mari. La fel, un venit mai bun și faptul de a avea un loc de muncă. Cei care locuiesc cu alți oameni stau mai bine decât cei care trăiesc singuri. Iar cei care lucrează hibrid raportează mai multă stare de bine decât cei complet la distanță.

Mesajul comun: contactul cu ceilalți și sentimentul de stabilitate contează. Nu ca lux, ci ca structură de bază.

E important să citim corect aceste date. Sunt asocieri, nu dovezi de cauzalitate. Eșantionul a fost recrutat mai ales online și nu e reprezentativ pentru fiecare țară. Autorii avertizează să nu comparăm direct țările între ele. Recunosc și că unii tineri s-ar fi putut înscrie tocmai pentru că simt că problemele lor sunt ignorate. Spun însă că asta nu explică singur diferența.

Ruggeri cere măsuri concrete, nu inițiative vagi: protejarea locurilor de muncă în fața automatizării prin AI, prevenirea burnoutului, refacerea încrederii în oportunitățile viitoare și acces mai ușor la servicii de sănătate mintală. Datele INSCOP merg în aceeași direcție: 84% dintre tinerii români cred că statul ar trebui să acopere un număr minim de ședințe de terapie pe an.

Repere practice

Pentru tineri

• Separă cele două întrebări. „Cum sunt eu?” și „Cum e lumea?” au răspunsuri diferite. Scrie-le separat, pe hârtie. Vei vedea mai clar ce ține de tine și ce nu.
• Dozează știrile. Alege un moment fix pe zi pentru informare, nu un flux continuu. Anxietatea crește când alarma nu se oprește niciodată.
• Protejează vitalitatea, nu doar starea de spirit. Somnul, mișcarea și lumina zilei contează și mai mult în lunile întunecate ale toamnei.
• Caută contact real. Un prieten văzut față în față, o zi la birou, o masă în familie. Datele sugerează că acestea nu sunt detalii.
• Fă planuri pe termen scurt. Când viitorul îndepărtat pare ceață, un plan pe trei luni redă senzația de control.

Pentru părinți

• Nu minimalizați. „Pe vremea noastră era mai greu” închide conversația. Întrebați mai degrabă: „Ce te îngrijorează cel mai mult?”
• Ascultați înainte de a oferi soluții. Pentru mulți tineri, a fi luați în serios e deja o formă de sprijin.
• Vorbiți deschis despre terapie. Rușinea e una dintre cele mai mari bariere. Un părinte care spune „e normal să ceri ajutor” o poate micșora.

În loc de încheiere

Fraza „la mine e ok, dar lumea o ia razna” nu e un capriciu de generație. E un semnal că starea de bine nu depinde doar de viața personală, ci și de încrederea în viitorul comun. Putem lucra la amândouă: individual, prin grijă față de corp și de relații; colectiv, prin politici care fac viitorul din nou credibil.

Dacă oboseala, anxietatea sau lipsa de speranță durează de câteva săptămâni și îți afectează viața de zi cu zi, vorbește cu un specialist. Nu trebuie să aștepți să fie „destul de grav”.

Dacă ești în criză sau ai gânduri să îți faci rău, sună la 112. Pentru sprijin emoțional poți apela și linia depreHUB: 0374 456 420.

Sella Andre, psiholog clinician și psihoterapeut

Surse

• Ruggeri, K. et al. (2026). Global Mental Wealth: A Multidimensional Analysis of Social, Financial, and Emotional Well-Being in 92 Countries. Social Indicators Research. DOI 10.1007/s11205-026-03890-0
• News-Medical (2 noiembrie 2026), pe baza comunicatului Columbia Mailman School of Public Health: Worldwide survey reveals declining mental well-being among young people
• Știripesurse (6 noiembrie 2026): Starea de bine psihică se degradează la nivel mondial. Tinerii sunt cei mai afectați
• Mediafax (13 martie 2026): Sondaj INSCOP „Barometrul Național al Tinerilor”
• Curs de guvernare (14 martie 2026): Peste 27% dintre tineri se gândesc serios să plece din țară